Costumul traditional dobrogean

Portul din Dobrogea prezinta caracteristicile zonelor muntenesti si de campie, de pe malul stang al Dunarii. Porturile traditionale nu mai sunt prezente in totalitate in viata de zi cu zi dar mai contin unele elemente specifice. In zilele de sarbatoare sau la biserica se pot intalni unele elemente ale porturilor traditionale, in special la batrani.

Caracteristic regiunii dobrogene este faptul ca alaturi de populatia romaneasca se gasesc si alte minoritati nationale: lipoveni, bulgari, turci, macedoni si tatari, astfel portul din Dobrogea pastreaza aspectele specifice multitudinii etnice.

Portul femeiesc: Marama de borangic, de o mare finite, aleasa la capete cu dungi numite “varste” si cu diferite motive ofera costumului o nota de eleganta. In momentul patrunderii produselor industriale, marama a fost inlocuita cu giarul sau castinca. Eleganta acestora este data de modul de aranjare a ciucurilor, numiti “clopotei”, care erau asezati in 3-4 randuri sau de prezenta florilor dispuse ca o bordura.

Camasa femeiasca, dreapta, numita “camasa de-a-ntregul” se caracterizeaza prin simplitatea dispunerii ornamentelor de dimensiuni mici dar de o mare expresivitate. Elementele de cusatura realizate cu acul de la tivurile manecilor, ale umarului si ale poalelor camasii, numite “cheite” sau “gaurele”, au o functie practica ce se imbina cu cea estetica.

Motivele ornamentale dispuse pe maneca, pe piept si pe poalele camasii avand diferite denumiri: “melcisori”, “suvoi”, “pomisori”, imbogatesc valoarea artistica a piesei de port. Motivele de pe camasi sunt evidentiade prin utilizarea predominanta a culorilor rosu si negru, ele repetandu-se sau alternand in functie de modelul de pe camasii.

Pestelca este piesa cu cele mai multe elemente decorate, ea fiind cea care se asaza peste camasa si acopera corpul de la talie in jos. Ornamentatia bogata si culorile folosite se evidentiaza pe fondul simplu al camasii (de unde si zicala „ pun pestelca si ma jupanesc”). Motivele predominante care decoreaza pestelca sunt cele geometrice (romburi, dreptunghiuri, patrate si linii frante), numite plastic “pui”, “iarba intoarsa”, “sarampoi”, “urma iepurelui”, exprimand matricea universului in care femeia traieste si munceste.

Portul barbatesc: Comparativ cu portul femeiesc cel barbatesc se remarca printr-o ornamentatie redusa atat din punct de vedere al motivelor, cat si al dispunerii acestora.

Caciulile rotunde, tuguiate, in cercuri sunt confectionate din blana de miel. Camasa, initial un “camasoi”, dreapta, fara platca, deschisa in fata, cu maneca larga, a fost inlocuita la inceputul sec. al XIX-lea cu camasa cu platca, cu guler drept, cu “banta” in fata si cu “bratari” la maneca.

Camasa este ornamentata cu model la guler, cu “bratari” sau manseta la capatul manecilor si pe piept cu “pui”.

Camasile barbatesti se disting si prin folosirea borangicului in confectionarea celor de sarbatoare. Pantalonii simpli, din postav de culoare inchisa, erau ornamentati cu gaitane, care se legau in talie cu un brau lat rosu sau alb.